Aferim bre, cioc ghiuzel estem, mancam putin, nu beam, ioc femei, nici pa
narama nu faceam!
Dadeam bacsis trei parale la mandea si la pachet ti-l trimeteam! Giugiuc!
Valahii plateau bir, moldovenii plateau bir, capul ce se pleaca sabia nu-l taie.
Plateau bir pentru ca nu eram pasalac sau raia, cum au patit sarbii, ungurii, bulgarii.
Birul nu era doar in moneda, mai luau turcaletii ce n-aveau: femei pentru haremuri, copii pentru oaste, cai, vite sau miere. Rahat aveau berechet!
Se mai intampla sa mai rasara pe meleagurile mioritice cate un razvratit: Mircea, Stefan, Vlad, Mihai, Ioan, Constantin. Voievozi, Domni, Sfinti. Astia strangeau saracimea, plecau la lupta, casapeau cat puteau, dupa care se retrageau strategic in munti, in codrii.
Primii doi au murit de batranete, in patul lor. “Cel Batran” si “Cel Mare si Sfant”.
Tepes ajunsese personaj de poveste pentru copiii turci. Un fel de Bau Bau. Turcoaicele isi amenintau puradeii ca ii mananca Ghiaurul daca nu isi hapaie cuminti pilaful.
L-au hacuit boierii intr-o ambuscada.
Viteazul, Mihai Viteazul, cade rapus de presupusi aliati, la Campia Turzii.
Cel Cumplit, Ioan, tradat de boieri, sfarseste rupt in patru, dupa ce fusese legat de camile.
Brancoveanul, Printul de Aur, este mazilit, isi vede intai copiii murind, dupa care pune si el
capul pe butuc, la Edikule.
Boierii, astia personaje! In restul timpului, ei faceau legea. Ei, dregatorii, puneau si rasturnau domni, trimiteau scrisori la Inalta Poarta, se ploconeau si te firitiseau, aveau mosii si robi, iobagi si serbi (saracimea care punea mana pe ghioaga cand ii chema vreun nesupus la lupta).
Plateau cu bani grei mercenari sa le apere dosurile, albanezi, cazaci, unguri, nemti.
La altii se chemau nobili, ai nostri erau boieri. Pai cum altfel? N-aveau saracii nimic nobil in ei…
Si le-a tot zis boieri, secole la rand, pe langa ei s-au ridicat si alte specii, randasii, arendasii, arnautii, miseii, activistii, nomenclaturistii, utecistii…
Stranie ironie, dupa sute de ani, saracimea mai ia o palma si un scuipat:
- Cum te cheama pui de dac?
- Ionut, boierule…
- Si mai cum?
- Mazilu…
Si mazilit a fost. Nu la Stambul, bre, astia au cam scapatat… Mai inspre stepa, spre Nipru, la cazaci.
MAZILÍ, mazilesc. A scoate din domnie sau din slujb? un domn; (ast?zi fam.) a destitui dintr-o func?ie pe cineva. ? Fig. (rar) A alunga, a îndep?rta.
narama nu faceam!Dadeam bacsis trei parale la mandea si la pachet ti-l trimeteam! Giugiuc!
Valahii plateau bir, moldovenii plateau bir, capul ce se pleaca sabia nu-l taie.
Plateau bir pentru ca nu eram pasalac sau raia, cum au patit sarbii, ungurii, bulgarii.
Birul nu era doar in moneda, mai luau turcaletii ce n-aveau: femei pentru haremuri, copii pentru oaste, cai, vite sau miere. Rahat aveau berechet!
Se mai intampla sa mai rasara pe meleagurile mioritice cate un razvratit: Mircea, Stefan, Vlad, Mihai, Ioan, Constantin. Voievozi, Domni, Sfinti. Astia strangeau saracimea, plecau la lupta, casapeau cat puteau, dupa care se retrageau strategic in munti, in codrii.Primii doi au murit de batranete, in patul lor. “Cel Batran” si “Cel Mare si Sfant”.
Tepes ajunsese personaj de poveste pentru copiii turci. Un fel de Bau Bau. Turcoaicele isi amenintau puradeii ca ii mananca Ghiaurul daca nu isi hapaie cuminti pilaful.
L-au hacuit boierii intr-o ambuscada.
Viteazul, Mihai Viteazul, cade rapus de presupusi aliati, la Campia Turzii.
Cel Cumplit, Ioan, tradat de boieri, sfarseste rupt in patru, dupa ce fusese legat de camile.
Brancoveanul, Printul de Aur, este mazilit, isi vede intai copiii murind, dupa care pune si el
capul pe butuc, la Edikule.Boierii, astia personaje! In restul timpului, ei faceau legea. Ei, dregatorii, puneau si rasturnau domni, trimiteau scrisori la Inalta Poarta, se ploconeau si te firitiseau, aveau mosii si robi, iobagi si serbi (saracimea care punea mana pe ghioaga cand ii chema vreun nesupus la lupta).
Plateau cu bani grei mercenari sa le apere dosurile, albanezi, cazaci, unguri, nemti.
La altii se chemau nobili, ai nostri erau boieri. Pai cum altfel? N-aveau saracii nimic nobil in ei…
Si le-a tot zis boieri, secole la rand, pe langa ei s-au ridicat si alte specii, randasii, arendasii, arnautii, miseii, activistii, nomenclaturistii, utecistii…
Stranie ironie, dupa sute de ani, saracimea mai ia o palma si un scuipat:
- Cum te cheama pui de dac?
- Ionut, boierule…
- Si mai cum?
- Mazilu…
Si mazilit a fost. Nu la Stambul, bre, astia au cam scapatat… Mai inspre stepa, spre Nipru, la cazaci.
MAZILÍ, mazilesc. A scoate din domnie sau din slujb? un domn; (ast?zi fam.) a destitui dintr-o func?ie pe cineva. ? Fig. (rar) A alunga, a îndep?rta.
No comments:
Post a Comment